Rovinari

Rovinari este un oraș din județul Gorj, Oltenia, situat în partea de sud a Depresiunii Târgu Jiu, la poalele de vest ale Dealului Bran, pe stânga văii Jiului, la 25 km sud de municipiul Târgu Jiu. Orașul s-a dezvoltat pe seama exploatărilor de cărbune și a termocentralei electrice, fiind una dintre cele mai importante centre energetice ale României. Cu o populație de aproximativ 13.500 de locuitori, Rovinari este al treilea oraș din județ după Târgu Jiu și Motru, având un caracter preponderent industrial minier și energetic.

Date Geografice

Coordonate geografice	44.8978747° N, 23.163126° E (44° 53′ 52″ Nord, 23° 9′ 47″ Est)
Altitudine	163–200 m
Județ	Gorj
Suprafață	26,32 km² (2.632 ha)
Populație	12.509–13.500 locuitori (estimări 2010–2024)
Densitate	475–642 loc./km²
Cod poștal	215400
Fus orar	UTC+2 (Europe/Bucharest), ora de vară UTC+3
Prefix telefonic	0253
Localități învecinate	Fărcășești (5,9 km), Drăguțești (8,2 km), Negomir (8,9 km), Mătăsari (9,4 km), Bâlteni (10,8 km), Telești (11,6 km)

Relief

Orașul Rovinari este amplasat pe cursul mijlociu al râului Jiu, pe malul drept al acestuia, în zona albiei majore și a teraselor Jiului, la contactul dintre Subcarpații Getici și Piemontul Getic. Relieful este predominant plat, cu o altitudine medie de circa 150–163 m, caracteristică zonei de depresiune și a văii Jiului. La vest se ridică Dealul Bran, care formează o frontieră naturală a depresiunii.

Climă

Climatul este temperat-oceanic (clasificarea Köppen: Cfb), cu influențe continentale moderate. Văile Jiului asigură o circulație a maselor de aer umede de vest, determinând precipitatii repartizate pe tot anul, cu un maxim primăvară-vară. Iernile sunt relativ blânde, iar verile calde dar nu toride, temperaturele medii anuale încadrau zona într-un klimă favorabilă agriculturii și așezării umane.

Populație și demografie

An	Populație
2002	13.789
2010	13.359
2011	12.509
2021	~11.500 (est.)

Populația orașului a cunoscut o creștere rapidă după declararea ca oraș în 1981, atrăgând muncitori pentru mine și termocentrală. Vârsta medie este de aproximativ 36 de ani, cu o distribuție pe sexe echilibrată (50,5% bărbați, 49,5% femei). Tendința recentă este de ușoară scădere a numărului locuitorilor datorită migrației și restructurării sectorului minier.

Istorie

Primele urme de locuire pe teritoriul actualului oraș dată încă din paleolitic. Așezarea rurală Rovinari este atestată documentar pentru prima dată în anul 1497, în actele de întărire sau donații făcute de Sigismund, regele Ungariei, sau de Iancu de Hunedoara. Denumirea localității provine de la cuvântul „rovină”, care înseamnă mlaștină, reflectând natura terenului umed de-a lungul Jiului. În secolele următoare, zona a fost locuită de comunități geto-dacice și ulterior romane, dovădită de cetatea de la Vârț (sec. I î.Hr. – I d.Hr.), tezaurul de la Poiana și castrul roman de la Pinoasa.

Orașul modern Rovinari a apărut ca rezultat al exploatării industriale a lignitului din bazinul carbonifer Roșia-Jiu și a construirii termocentralei de la Rogojelu. Pe teritoriul a șase commune anterioare (Rovinari, Vârț, Poiana și altele), a fost construită noua așezare urbană, oficializată ca oraș prin Hotărârea de Guvern nr. 9 decembrie 1981. Dezvoltarea a fost rapidă, orașul devenind un polar industrial strategic pentru energetica națională.

Astăzi, Rovinari rămâne un pilon al energeticii românești, gazduind Complexul Energetic Rovinari (mine de suprafață și subterane, termocentrală), una dintre cele mai mari unități de producere a energiei electrice din Europa. Economia locală este dominată de industria extractivă și energetică, alături de unități auxiliare de reparații, construcții și servicii.

Obiective turistice

Biserica „Sfinții Voievozi”

Biserica cu hramul Sfinții Voievozi, datată 1796, este cel mai vechi monument arhitectural al orașului, situată în zona centrală a orașului. Construită în stil brancovenesc simplificat, de zidarie, a rezistat timpului și a fost restaurată în anul 2000. Reprezintă un martir al trecutului rural al localității, anterior înființării orașului industrial.

Poiana cu narcise – Monument al naturii

Poiana cu narcise se află la aproximativ 3 km nord-est de oraș, pe teritoriul anterioarei comune Poiana. A fost declarată monument al naturii pentru conservarea unei populații naturale de narcise sălbatece (Narcissus poeticus), care îmfloresc la începutul primăverii, oferind un spectacol vizual remarcabil. Zona este protejată și accesibilă vizitatorilor pe alei amenajate.

Cetatea geto-dacică de la Vârț

Pe dealul Vârț, la est de oraș, se află rămășițele unei cetăți geto-dacice din secolele I î.Hr. – I d.Hr., strategic amplasată pentru controlul văii Jiului. S-au descoperit ziduri de pământ și piatră, ceramică și unelte, atestând o așezare fortificat importantă pe ruta comerțului dintre Dunăre și Transilvania.

Castrul roman de la Pinoasa

Rămășițele unui castru roman (sec. II–III d.Hr.) au fost identificate în zona Pinoasa, pe malul drept al Jiului. Castrul făcea parte din sistemul de apărare a frontierei romaine (Limes Transalutanus), găzduind vexilații auxiliare. Situl este parțial cercetat arheologic.

Personalități

Dorin Filip – Primar al orașului Rovinari (mandate consecutive începând cu 2004), membru al Partidul Democrat Liberal, recunoscut pentru modernizarea infrastructurii urbane, atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea spitalului, a școlilor și a spațiilor publice.

Iancu de Hunedoara (1400–1456) – Voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei, a emis actele de întărire a satului Rovinari în 1497, legând numele său de prima atestare documentară a localității. Deși nu a trăit aici, figura sa istorică este evocată în toponimie și tradiție locală.

Distanța aeroport Rovinari - Brașov-Ghimbav International Airport (GHV)

Indicații rutiere Rovinari - Brașov-Ghimbav International Airport