Petrila

Petrila este un oraș din județul Hunedoara, situat în partea de nord-est a Depresiunii Petroșani, în zona de confluență a râurilor Taia și Jieț cu Jiu de Est, la poalele de nord-vest ale Munților Parâng, la aproximativ 6 km nord-est de municipiul Petroșani. Orașul este cunoscut ca important centru minier, cu o istorie strâns legată de exploatarea cărbunelui, având ca localități componente Cimpa, Jieț, Răscoala și Tirici. A fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1499.

Date Geografice

Coordonate geografice	45°27′0″N 23°25′12″E (45.45000° N, 23.42000° E)
Județ	Hunedoara
Regiune	Transilvania
Suprafață	308,68 km² (conform Wikipedia) / 310,30 km² (conform DB-City)
Altitudine medie	675 m (Wikipedia) / 677 m (DB-City) / 630 m (Enciclopedia României)
Populație (2021)	19.600 locuitori (recensământul din 2021)
Densitate populație	74 loc./km² (2021) / 83,3 loc./km² (DB-City) / 3.228,18 loc./km² (Enciclopedia României, 2010)
Cod poștal	335800
Fus orar	UTC+2 (EET), vara UTC+3 (EEST)
Prefix telefonic	0254
Localități învecinate	Petroșani (5,6 km), Aninoasa (11,7 km), Bănița (12,3 km), Vulcan (12,6 km), Lupeni (17,4 km)
Localități componente	Cimpa, Jieț, Răscoala, Tirici

Relief

Teritoriul administrativ al orașului Petrila este mărginit la est de masivul Șurianu, la nord de Vârful lui Pătru, la sud de masivul Parâng, iar la vest de teritoriul municipiului Petroșani. Orașul se află într-o zonă preponderent montană, la poalele Munților Parâng, în Depresiunea Petroșani (cunoscută popular sub numele de Valea Jiului), pe valea râului Jiu de Est, la intersecția pârâului Jieț cu pârâul Taia. Relieful este Fragmentat, caracteristic zonei depresionare înconjurate de masive munților, cu versanți abrupți și văi adânci.

Climă

Clima este una temperate-continentală umedă (clasificare Köppen: Dfb), specifică zonei depresionare montane. Iernile sunt reci și zăpadoase, cu temperatură medie anuală relativ mică, iar verile sunt răcoroase și ploioase. Amplitudinea termică anuală este semnificativă. Precipitațiile sunt abundente, cu maximuri vară și toamnă, favorizate de orientarea reliefului și de masivele montane înconjurătoare (Parâng, Șureanu) care întrerup curenții de vest. Vânturile predominante sunt de vest și nord-vest.

Populație și demografie

An	Populație
1930	~5.000
1956	~15.000
1977	~25.000
2002	24.857
2010	24.857 (Enciclopedia României)
2011	22.692 (recensământ)
2021	19.600 (recensământ definitiv)

Populația orașului a cunoscut o creștere spectaculoasă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, datorită dezvoltării industriei miniere, atrăgând muncitori din Ungaria, Italia, Cehia și Polonia, care au format Colonia Lonea (redenumită Colonia Brătianu după 1918). Începând cu anii 1990, după restructurarea și închiderea minelor, populația a intrat pe o curbă descendentă continuă. Conform recensământului din 2021, structura etnică este: români 88,64%, maghiari 2,67%, alte etnii 0,37%, necunoscută 8,32%. Structura confesională: ortodoxi 74,68%, penticostali 6,83%, romano-catolici 4,66%, reformați 1,76%, martori ai lui Iehova 1,01%, alte religii 2,08%, necunoscută 8,98%.

Istorie

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1499 (unele surse menționează și 1493). În anii 1830–1840 au fost descoperzi zăcăminte de cărbune pe Dealul Negru, iar în 1840 frații Hoffman din Brașov au început exploatarea lor. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a deschis aici una din primele mine de pe Valea Jiului. Exploatarea cărbunelui s-a extins, urmand o explozie demografică a localității. Sunt aduși muncitori din Ungaria, Italia, Cehia și Polonia, care formează Colonia Lonea, redenumită după 1918 Colonia Brătianu. Orașul a fost declarat oraș în anul 1856, în componența sa fiind incluse și satele Cimpa, Jieț, Răscoala și Tirici.

În perioada interbelică și începând cu al Doilea Război Mondial, Petrila a continuat să fie un important centru industrial minier. După 1945, minele au fost naționalizate și dezvoltate intensiv în perioada comunistă, orașul devenind unul dintre cele mai active centre miniere din Valea Jiului. Mina Lonea și Mina Petrila au funcționat la capacitate maximă, asigurând o parte semnificativă a producției de cărbune din România. În anul 2015, Mina Petrila a fost închisă definitiv, după peste 150 de ani de exploatare, marcând sfârșitul unei ere pentru comunitate. În prezent, orașul trece printr-un proces de reconversie economică și reabilitare a patrimoniului industrial.

Obiective turistice

Peștera Bolii

Este principala atracție naturală a orașului, un monument geologic spectaculos situat pe teritoriul localității. Peștera se remarca printr-un părâu subteran care o traversează, creând peisaje unice de stalactite și stalagmite. Este o atracție turistică importantă pentru vizitatorii interesați de speologie și turism de natură, fiind accesibilă pe parcursuri amenajate.

Muzeul Mamei (Mother's Museum)

Un muzeu unic în Europa, situat pe strada Vulturului, în casa în care a copilărit artistul Ion Barbu. A fost înființat de acesta în memoria mamei sale, Virginia Barbu, imediat după moartea acesteia. Muzeul păstrează via amintirea mamei prin obiecte de familie, fotografii și tablouri, iar expoziția a fost îmbogățită cu donații de la poeți, scriitori și artiști. Este un loc plin de emoție, dedicat celei mai iubite ființe de pe pământ — mama — și poate fi vizitat prin programare.

Cheile Jiețului și Cascada Voalul Miresei

Situate în apropierea localității, în zona văii Jiețului, cheile reprezintă o formă de relief impresionantă, tăiate de râul Jieț în carst. Cascada Voalul Miresei este o cădere de apă pintorescă, destinație preferată pentru excursii și fotografii de natură. Zona este inclusă în aria naturală protejată Cheile Jiețului.

Cheile Taia

Alte chei spectaculoase situate pe teritoriul orașului, formate de pârâul Taia, aflate și ele sub protecție ca arie naturală protejată (sit SCI Frumoasa). Oferă peisaje de o frumusețe sălbatică, poteci de munte și oportunități pentru observația florei și faunei specifice zonei carpatine.

Personalități

Ion Dezideriu Sârbu (1919–1989) — romancier, eseist, filozof și profesor de filozofie, una dintre cele mai importante personalități ale culturii române din secolul al XX-lea, născut la Petrila. Operele sale ( «Jurnalul unui finisat», «Plicul cu nisip» ) sunt studiate astăzi ca clasele literaturii române contemporane.

Mária von Tasnády (1911–2001) — actriță de teatru și film, Miss Ungaria în 1931, născută la Petrila. A avut o carieră internațională în cinematografia germană și italiană anilor '30-'40.

Sorin Nicu Ienulescu (n. 22 iulie 1964, Petrila-Cimpa) — pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, cunoscut pentru operele sale de pictură expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale.

Ion Barbu (artist plastician) — fondatorul Muzeului Mamei din Petrila, a transformat casa parentală în acest muzeu unic, dedicat memoriei mamei sale.

Distanța Rovinari - Petrila

Indicații rutiere Rovinari - Petrila